Vazand unele reactii sau lipsa reactiilor in anumite contexte, am decis ca poate fi util sa povestim putin despre pomelnic (cel pus la biserici, manastiri). Fiind obisnuit sa lucrez si cu copiluti, o sa imi cer scuze pentru modul prea simplist de descriere.
Probabil fiecare dintre noi a fost macar o data pus in situatia de a apela la cineva sa fie intermediar catre altcineva. Acest lucru se putea intampla, fie atunci cand ne placea o fata sau un baiat si apelam la un prieten sa “ne puna o vorba buna” (sa ne faca lipeala, in termini mai populari), fie atunci cand apelam la un mediator, in cazul unui conflict, pentru a nu ajunge in instanta, etc. Ideea este ca uneori ne este util sa avem pe cineva care sa puna o vorba buna pentru noi. Ei bine, atunci cand punem un pomelnic, facem inclusiv acest lucru, in sensul ca preotul se va ruga pentru cei de pe pomelnic in fata lui Dumnezeu, iar asta este in avantajul nostru.
Recomandarea mea (mai ales pentru cei reticenti, dar nu numai) este sa aveti rabdare sa parcurgeti in totalitate aceste randuri.
Dar haideti sa stabilim ce este cu adevarat acel pomelnic si cum anume procedam. Lista cu informatii “tehnice” utile:
- Ei bine, pomelnicul este o Listă cu numele persoanelor, în viață sau decedate, pe care le pomenește preotul la slujbe si în rugăciuni. Aceasta lista o trecem pe o bucata de hartie, de obicei un sfert de coala A4, si o dam persoanei care se ocupa de strangerea lor, impreuna cu suma stabilita de acel lacas sau daca exista o urna, introducem pomelnicul si banii in acea urna.
- Pomelnicul este de 2 feluri: separat pe o foaie se trec cei vii, iar pe alta foaie se trec separat cei adormiti (decedati). Sus pe foaie ca titlu notam VII sau MORTI.
- Referitor la suma de bani necesara totul depinde de acel lacas. Exista locuri unde taxa este de 50 de bani pe zi, ceea ce inseamna ca pentru 40 de zile vom lasa 20 de lei; exista locuri unde este afisat un anumit tarif, iar in alte locuri lasa fiecare cat considera. Recomandarea este sa respectam specificul lacasului in care dorim sa punem pomelnicul.
- NU, nu se pune problema ca atunci cand nu avem acea suma in buzunar nu putem sa punem pomelnic. Pomelnicul o sa fie luat, iar daca exista o anumita taxa, de exemplu eu nu am decat 10 lei, iar suma ar fi de 20, pot fi sigur ca pentru cei 10 lei, se va pune pentru 20 de zile si posibil mai mult.
- De obicei este util sa trecem pe pomelnic data la care il depunem si suma de banuti lasata.
- Este de preferat sa punem pentru 40 de liturghii. Putem intreba ce statut are acel lacas, pentru a sti ce perioada de timp este acoperita. In general la manastiri si la unele biserici cu statut de manastire se fac zilnic liturghiile, ceea ce inseamna ca o sa am pus pentru 40 de zile; la alte biserici se face o singura data pe saptamana, etc.
- Personal va recomand sa scrieti pomelnicul cu litere de tipar, mai ales daca scrisul seamana cu al meu, ca de doctor, scopul fiind ca preotul sa si inteleaga numele scrise pe pomelnic.
- Pe pomelnic se trece numele de botez si nu prescurtari sau porecle, chiar daca toata lumea asa ne striga. Daca numele este Gheorghe vom trece Gheorghe si nu Gigi; Ecaterina si nu Tina sau Cati.
- Dupa ce notam persoanele din lista pentru cei decedati, este bine ca la final sa trecem mentiunea “Cu tot neamul lor cel adormit” (aceasta mentiune nu o trecem la cei vii)
- Numarul de persoane trecute pe un pomelnic depinde in primul rand de noi, iar apoi de recomandarile acelui loc. Sunt manastiri unde se trec 8 maxim 10 persoane pe un pomelnic; la altele poti trece cati reusesti sa notezi pe hartie, iar unele persoane pun separate pentru fiecare persoana etc.
- Exista manastiri (daca nu ma insel la Cozia am vazut asa), unde pomelnicul se trece fata – verso, pe o parte cei vii, iar pe cealalta cei adormiti. In acest caz, notam conform recomandarii din acel loc.
- Recomandarea mea este ca la pomelnicul pentru cei vii sa aveti acordul persoanelor pe care doriti sa le treceti, altfel mai bine va limitati la o lumanare aprinsa pentru acea persoana.
- Pentru cei adormiti va recomand sa aflati care va este neamul sau arborele genealogic. Acest aspect nu este unul obligatoriu, ci doar unul util.
- In general bisericile si manastirile au foi pregatite pentru a putea sa scriem pomelnicele pe le. Daca simtim nevoia sa pregatim pomelnicul de acasa sau sa avem o hartie speciala, aceasta este o alegere personala si nu influenteaza obiceiul in sine.
Cam atat despre punerea pomelnicului.
Trecem la posibila motivatie pentru care am pune pomelnicul.
O sa incep cu acea posibilitate in care dumneavoastra nu credeti in Divinitate si in obiceiurile de acest gen – foarte ok, este treaba dumneavoastra daca si in ce credeti, nu o sa va convertesc eu cu aceste randuri. Presupanand ca nu rezonati cu pomelnicul, dar pasii dumneavoastra (masina, avionul) v-au adus intr-un loc unde dati de o manastire, eu va recomand sa va ganditi la cei care rezoneaza cu idea si sa le faceti lor un favor. Nu este necesar sa va treceti pe pomelnic, dar ar fi util sa treceti persoanele din familie/prietenii care doresc asta. Cu siguranta stiti ca in acest Univers exista o lege a actiunii si a reactiunii sau altfel denumita legea bumerangului. Ei bine daca dumneavoastra faceti acest gest frumos generati o actiune benefica/pozitiva ceea ce o sa atraga o reactiune benefica/pozitiva; altfel spus , acea zicala conform careia “Bine faci – bine gasesti”.
Trecem incet la cealalta categorie fara a o parasi in totalitate pe cea amintita anterior:
Tot ceea ce fac bun pentru altcineva – ma ajuta pe mine.
Tot ceea ce fac pentru neamul meu – se rasfrange asupra mea.
Va dau doua puncte de abordare: cel prin prisma crestinismului si cel prin prisma karmei.
- Prin prisma crestinismului privind: stim ca exista consecinta pacatului pe 7 generatii. Stiind asta, pur PRAGMATIC vorbind, imi este util sa fac ceva pentru radacinile mele, parinti, bunici, etc. Mijlocesc pentru ei sa le fie mai bine, sa li se ierte, sa li se stearga, iar prin iertarea la ei si stergerea la ei – se iarta si se sterge la mine. (Este ca si cand as putea sterge ceva din codul lor genetic si implicit acel ceva nu il mai mostenesc eu, ca este deja sters din cod) Pot sa fiu ateu si cu toate astea sa fac ceva pentru cei dragi, independent de mine, pur ca o fapta buna pentru ei. La fel cum pot sa fiu ateu si sa am copil si atunci gandesc in felul urmator: mie nu imi place sa imi impuna cineva religia si este foarte ok asa, doar ca asta insemana sa nu impun nici eu copilului meu ateismul meu, pentru ca “Ceea ce tie nu iti place, altuia nu face” si prin urmare sa accept sa fac ceva pentru binele neamului, pentru a asigura o viata mai usoara copilului, lasand ca el sa decida singur, ulterior daca crede sau nu, si in ce anume.
- Prin prisma karmei privind, orice reduc din karma de neam se reduce la mine si la copilul meu. Prin prisma karmei atunci cand fac ceva bun pentru tine, in loc sa perpetuez ciclul karmic negativ, introduc o bucatica de dharma si cu asta nu o tin in mecansimul “iau o palma – dau o palma- iau o palma…”. Pot sa port resentimente si ura pentru anumite persoane din neam sau pot sa decid ca imi sta in putere sa reduc negativul si fac ceva pozitiv pentru ei.
Acum am sa ma raportez in special la cei care nu au o provocare cu ce tine de religie si la cei care inca nu stiu exact ce si cum.
De ce pomelnic?
Se spune ca unul din mijloacele cele mai puternice si mai eficace ale Bisericii pentru a aduce mila divina asupra celor care inca sunt in viata, dar si asupra celor care sunt adormiti este Sfanta Liturghie; pentru iertarea pacatelor mijloceste cel mai mare mijlocitor. La Proscomidie, pentru pomenirea celor vii si a sufletelor celor adormiti, preotul zice “Spala, Doamne, pacatele celor ce s-au pomenit aici, cu cinstit Sangele Tau, pentru rugaciunile sfintilor Tai” (Folosul Sfintei Liturghii pentru morti si pentru vii).
Oricat de mult si-ar uri cineva trecutul si neamul, este necesar sa inteleaga ca “volens – nolens”, in el se afla particele din neam, sange din sangele lor si atunci ar fi foarte util sa faca ceva pentru acele parti din el care apartin celor din prezent sau din trecut. Este util sa punem pomelnic pentru noi si cei dragi care sunt vii, dar si pentru cei adormiti. Am avut ocazia sa vad la manastire persoana punand pomelnic pentru vii, iar cand copilul a intrebat daca pentru morti nu pun, mama a raspuns ca ea pentru morti nu pune niciodata. Recomandarea mea este sa punem pomelnic atat pentru noi cei vii, cat si pentru cei morti, fiindca ei sunt o parte din sursa a ceea ce vine pe noi. Inca un motiv pragmatic de a face asta si de obisnui copiii sa faca si ei la fel este faptul ca noi putem face mult pentru cei adormiti, iar la un moment dat, probabil si noi o sa fim adormiti si ar fi mega util ca cineva sa isi aminteasca sa ne treaca pe pomelnic la adormiti si sa faca cate ceva pentru noi.
Este o sansa uriasa ca suntem vii aici pe Pamant, pentru simplul fapt ca aici putem schimba mult, atat la noi cat si la neam, iar apoi o sa poata cineva sa continue schimbarea la neam si sa faca ceva in plus pentru noi.
Ne doresc intelepciunea de a face bine si de a pune pomelnice atat pentru cei vii, cat si pentru cei morti!